Gestionarea deșeurilor electronice reprezintă o provocare majoră la nivel global, iar ultimele date din raportul Global E-Waste Monitor 2023 trag un semnal de alarmă asupra pierderilor economice și de mediu generate de tratarea insuficientă a acestor deșeuri. Raportul, realizat de Institutul Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare (UNITAR SCYCLE) în colaborare cu Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) și Fundația Carmignac, oferă o imagine clară asupra fenomenului la scară mondială și regională, cu date explicite și o privire detaliată asupra situației din România.

O comoară aruncată la gunoi: pierderi majore în valoare

În 2022, deșeurile electronice produse la nivel global au generat peste 91 de miliarde de dolari în resurse nerecuperate, printre care metale rare cu valoare însemnată. Doar 28 de miliarde de dolari au fost recuperați prin reciclarea metalelor, din care numai 9 miliarde au fost obținuți prin canale formale de colectare și reciclare. Restul provine din scheme informale, adesea desfășurate în condiții improprii în țări cu venituri mici sau medii.

Costurile ascunse ale acestei gestionări defectuoase sunt enorme: poluare extinsă a apelor și solului, efecte negative asupra sănătății oamenilor și pierderea materiilor prime valoroase. Aceste impacturi cauzează estimativ o pierdere suplimentară de 78 de miliarde de dolari anual. Astfel, sistemul actual aduce un cost net global de aproximativ 37 de miliarde de dolari pe an, care ar putea crește la 40 de miliarde până în 2030, dacă situația nu se schimbă.

De ce sunt importante aceste metale?

Printre cele mai valoroase elemente secundare recuperate din electronice se numără cuprul (19 miliarde USD), aurul (15 miliarde USD) și fierul (16 miliarde USD). Aceste metale pot fi extrase eficient cu tehnologiile moderne, însă rata scăzută de colectare limitează drastic capitalizarea potențialului lor. Astăzi, mai puțin de 1% din cererea globală de metale rare provine din reciclarea deșeurilor electronice.

Criza deșeurilor electronice: un fenomen în continuă creștere

Din 2010, cantitatea globală de e-deșeuri crește cu aproximativ 2,3 miliarde kilograme anual. În 2022, volumul total a atins 62 de miliarde de kilograme — cu 82% mai mult decât în 2010. Din această cantitate, doar 22,3% (13,8 miliarde kg) au fost colectate și reciclate formal, restul ajungând în depozite, incineratoare sau fiind gestionate informal.

Pentru a înțelege amploarea fenomenului, cele 62 de milioane de tone de deșeuri generate într-un singur an ar putea umple 1,55 milioane de camioane de 40 de tone — suficiente pentru a înconjura planeta de 1,2 ori.

Discrepanțele regionale sunt mari: țările dezvoltate dispun de infrastructură formală, dar exportă o parte considerabilă din deșeuri către țări emergente, în special din Europa spre Asia. În 2022, peste 5,1 miliarde kg de e-deșeuri au fost exportate, majoritatea fiind transferuri necontrolate și nedocumentate.

Compoziția și dinamica e-deșeurilor

Deșeurile electronice conțin în 2022 aproximativ 31 miliarde kg de metale, 17 miliarde kg de plastic și 14 miliarde kg alte materiale (minerale, sticlă, materiale compozite). În ciuda conștientizării crescânde a problemei, generarea de e-deșeuri crește de cinci ori mai rapid decât ratele de reciclare formală.

Factorii care contribuie la această disparitate includ progresul tehnologic rapid, consumul tot mai mare, lipsa opțiunilor de reparare și durata scurtă de viață a produselor. Spre exemplu, cantitatea deșeurilor provenite din panouri fotovoltaice s-ar putea cvadrupla până în 2030, odată cu extinderea energiei regenerabile.

În paralel, echipamentele electrice și electronice noi intrate pe piață au crescut de la 62 miliarde kg în 2010 la 96 miliarde kg în 2022, cu previziuni să depășească 120 miliarde kg până în 2030. Aceiași trend este vizibil și în volumurile deșeurilor electronice, prognozate să atingă 82 miliarde kg în 2030.

România: potențial neexploatat

În Europa, cantitatea medie de deșeuri electronice generate este de 17,6 kg per locuitor, cea mai mare medie la nivel global. România se situează sub această medie, la aproximativ 13 kg per capita în 2022, generând 250 de milioane de kilograme de deșeuri electronice.

Din acest volum, doar 71,5 milioane kg au fost reciclate oficial, ceea ce înseamnă o rată de reciclare sub 30%. Majoritatea deșeurilor fie ajung în depozite necontrolate, sunt arse ilegal sau sunt exportate pe căi informale, ceea ce duce la pierderea resurselor valoroase precum cuprul, aluminiul și aurul.

Cu toate acestea, România are un potențial considerabil de valorificare. Date recente arată că țara ar putea recupera anual peste două tone de metale rare doar prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate.

Concluzie

Gestionarea deficitară a deșeurilor electronice reprezintă o problemă globală cu implicații economice și de mediu majore. În timp ce resurse importante continuă să fie pierdute, ratele de reciclare oficială rămân scăzute, iar cantitățile de e-deșeuri cresc accelerat. România, ca parte a acestui context, trebuie să-și intensifice eforturile pentru îmbunătățirea colectării și reciclării, valorificând astfel potențialul economic uriaș al „minelor de aur” electronice ce se regăsesc în echipamentele uzate.

---

Pentru o dezvoltare sustenabilă și reducerea impactului asupra sănătății și mediului, tranziția către o economie circulară în gestionarea deșeurilor electronice devine tot mai urgentă.