Sursa poza si informatii: Economica.net

Reducerea deficitului bugetar sub pragul de 8% anul acesta a fost calificată drept imposibilă de către liderul UDMR, Kelemen Hunor. În cadrul unei intervenții la Antena 3, acesta a subliniat că procesul de confluență a economiei românești cu cerințele europene este presărat de reforme și restrângeri financiare, deși nu la sume colosale, cum ar fi 45 de miliarde de euro. Hunor a menționat că, deși aceste reforme nu sunt de anvergura altor state, pentru România reprezintă o povară semnificativă.

Timpul și pragmatismul: cheia stabilității economice

Observând că reforma economică și ajustările bugetare sunt un proces de durată, Hunor a subliniat necesitatea unei abordări etapizate. „Avem cinci, șase ani la dispoziție”, a explicat liderul UDMR, sugerând că obiectivele fiscale nu pot fi atinse imediat. El crede că închiderea anului cu un deficit între 8,3% și 8,4% ar fi satisfăcătoare. Astfel, încă un an ar trece sub semnul stabilității relative, mai degrabă decât a rezolvării radicale a problemelor bugetare.

Campanii electorale versus reforme economice

Hunor a indicat și un alt factor care a împiedicat progresele ample în reducerea deficitului: campania electorală. Întârzierea reformelor în prima jumătate a anului, cauzată de competiția politică intensă, a limitat capacitatea guvernului de a implemente politici de redresare economică. „Un procent de reducere în cinci luni echivalează cu un efort substanțial”, a declarat el, sugerând că impactul va fi mai vizibil pe termen lung, până în 2025.

Negocieri delicate cu Comisia Europeană

În ceea ce privește relația României cu entitățile europene, Hunor a fost precaut. Deși recunoaște că Ministerul de Finanțe poartă discuțiile directe cu Comisia Europeană, el este optimist că transparența și angajamentul serios al României vor facilita o înțelegere bilaterală. Încrederea lui se bazează pe faptul că atunci când o țară demonstrează un angajament clar și consecvent față de reformele bugetare, Comisia este dispusă să negocieze parametrii deficitului.

Perspective optimiste cu nuanțe de realism

Declarațiile lui Kelemen punctează un realism necesar în evaluarea economică a României, în timp ce se subliniază și nevoia de optimism moderat. Situația complexă a deficitului bugetar al țării solicita o strategie echilibrată, care să îmbine reforma graduală cu menținerea unei relații constructive cu partenerii europeni. În lumina acestor provocări, România trebuie să navigheze între cerințele stringent impuse de necesitatea de reformă și realitățile politice și economice interne.

Cu o perspectivă concentrată pe stabilitate și dialog, România pare pregătită să abordeze anii următori cu prudență și dinamică pozitivă. În anii ce urmează, experiența dobândită în aceste negocieri bugetare ar putea să contribuie la fundamentarea unei economii mai puternice și mai funcționale, atât pe plan intern, cât și în cadrul Uniunii Europene.