Sursa poza: Economica.net

Recent, Statele Unite au anunțat un set nou de sancțiuni direcționate împotriva mai multor companii chineze implicate în achiziționarea de petrol iranian. Aceste măsuri fac parte din strategia administrată de Washington, menită să frâneze veniturile pe care Iranul le obține din exportul de petrol și pe care le-ar putea folosi pentru a-și susține politicile de destabilizare, după cum a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

Una dintre țintele centrale ale sancțiunilor recente este o rafinărie independentă din China, suspectată că prelucrează ilegal petrol iranian în provincia Hebei, situată în nordul țării. În plus, trei operatori de terminale portuare din provincia Shandong sunt sancționați pentru implicarea lor în tranzacții cu petrol iranian, valorând sute de milioane de dolari.

Sancțiunile noi includ, de asemenea, o serie de companii și persoane implicate în transportul petrolului iranian către China. Printre acestea se numără nave și căpitani de navă care fac parte din ceea ce Washingtonul numește "flota fantomă".

În paralel, Washingtonul continuă să acuze Teheranul că recoltează fonduri din vânzarea de petrol pentru a-și finanța rețelele teroriste. În urmă cu o săptămână, fostul președinte american Donald Trump a subliniat necesitatea întăririi aplicării sancțiunilor asupra celor care cumpără petrol iranian, aceasta fiind o componentă majoră a politicii sale de "presiune maximă" asupra Iranului.

Între timp, SUA și Iranul sunt implicate în negocieri indirecte privind programul nuclear iranian, discuții care sunt mediate de Oman. Scopul acestora este semnarea unui nou acord care să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, o acuzație pe care Teheranul a respins-o în mod constant. Ridicarea sancțiunilor impuse economiei iraniene depinde de succesul acestor negocieri.

După ce și-a preluat al doilea mandat în ianuarie, Trump s-a arătat dispus să negocieze un "acord de pace" cu Iranul, dar a subliniat că obținerea de arme nucleare de către această țară este inacceptabilă. Potrivit unor surse din presa americană, Israelul ar fi considerat atacarea siturilor nucleare iraniene, însă intervenția lui Trump a pus capăt acestor planuri. Totuși, fostul președinte a lansat și el avertismente privind posibile acțiuni militare dacă un acord nou nu va fi încheiat, mai ales după eșecul precedentului acord din care SUA s-au retras unilateral în 2018.

Reinstituirea sancțiunilor de către SUA a forțat Iranul să escaladeze îmbogățirea uraniului până la 60%, apropiindu-se periculos de nivelul de 90%, necesar construirii unei bombe nucleare.

Aceste evoluții tensionate aruncă o umbră asupra încercărilor de negociere și sugerează că scena internațională energetică și de securitate rămâne volatilă și imprevizibilă.