Sursa poza: Economica.net

Salariul mediu net lunar din România a ajuns la 1.055 de euro: Ce perspective economice se conturează?

România a făcut progrese semnificative în creșterea economică și a nivelului de trai de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), beneficiind de peste 100 de miliarde de euro în fonduri europene. Acest sprijin a contribuit la transformarea economiei românești, care, în afara crizei financiare din 2008–2009, s-a dovedit a fi una dintre cele mai dinamice din Uniune. Un exemplu relevant al acestei creșteri este creșterea impresionantă a salariului mediu net lunar, care, conform datelor Eurostat pentru 2024, a atins 1.055 euro, de trei ori mai mare decât la momentul aderării țării la UE.

Procesul de convergență economică

Progresul României este evident și în nivelul PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu puterea de cumpărare, un indicator care a crescut remarcabil. În anul 2000, România se afla la doar 27% din media UE. Până în 2024, acest procent a crescut la 79%, depășind nu doar Bulgaria, ci și alte state precum Slovacia, Grecia și Ungaria, echilibrându-se cu Polonia. Această ascensiune economică rapidă a dus, inevitabil, și la creșterea veniturilor medii ale populației.

Beneficiile și provocările integrării în UE

Integrarea în blocul comunitar a adus beneficii incontestabile, inclusiv prin amplificarea stabilității politice și macroeconomice și atragerea investițiilor străine. Totuși, succesul nu a fost uniform distribuit; nu toate regiunile sau categoriile sociale au beneficiat egal de acest avans. Un aspect subliniat de economiști este că ratele medii de creștere nu reflectă întotdeauna realitățile individuale, iar anumite sectoare ale populației continuă să fie marginalizate.

Marile provocări economice ale României

În prezent, România se confruntă cu provocări serioase care amenință să erodeze progresele realizate. Deficitele bugetare sunt unele dintre cele mai mari din UE, ajungând la 9,3% din PIB în 2024, o diferență semnificativă față de media europeană de 3,2%. Aceste dezechilibre contribuie la inflație și la creșterea costurilor de finanțare, plasând presiune asupra economiei și riscuri asupra ratingului de țară.

Soluții și concluzii

Pentru a corecta aceste deficite și a menține stabilitatea economică, România trebuie să adopte o reformă fiscală extensivă și să își îmbunătățească credibilitatea față de instituțiile financiare internaționale. Aceasta ar putea implica creșteri ale impozitelor și o mai bună gestionare a cheltuielilor publice. De asemenea, accesul la fonduri europene și impulsionarea investițiilor în educație și infrastructură sunt cruciale pentru a reduce inegalitățile sociale și a asigura o dezvoltare durabilă și incluzivă.

Apartenența la UE rămâne un pilon fundamental pentru viitorul economic al României. O îndepărtare de Uniune ar putea avea efecte devastatoare asupra nivelului de trai, dat fiind contextul actual de incertitudine economică și demografică. În plus, o regândire a valorizării unor politici comune, axate pe sustenabilitate și incluziune socială, poate transforma viitorul economic al țării. Este momentul unei decizii unitare și decisive pentru un viitor al prosperității și stabilității.