Sursa poza: Economica.net

România se află într-o situație critică. Avertismentele Comisiei Europene, transmise încă din noiembrie 2024, au luat forma unui ultimatum privind deficitul bugetar. Dacă țara nu implementează măsuri drastice de reduceri fiscale și economice, fondurile europene vitale riscă să fie retrase. Ministerul Finanțelor din România recunoaște gravitatea situației, fără a nega pericolul pierderii acestor fonduri care reprezintă un pilon esențial pentru bugetul țării.

Criza fondurilor europene și impactul asupra bugetului

Așa cum a relevat recent o analiză, România ar putea pierde peste 13% din bugetul său pe 2025, dacă fondurile europene sunt blocate. Concret, această valoare reprezintă circa 87 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 17,5 miliarde de euro. Aceste sume sunt cruciale, nu doar pentru stabilitatea economică imediată, ci și pentru proiectele de dezvoltare de lungă durată.

Executivul român nu a adoptat anul trecut măsuri semnificative pentru reducerea deficitului bugetar, iar rezultatul este un record alarmant de 9,3% din PIB la finalul anului 2024. În primele trei luni din 2025, deficitul a urcat la 2,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. Dacă nu se iau măsuri urgente, ratăm și 13 miliarde de euro prometiți prin renegocierea PNRR.

Majorarea impozitelor: O decizie inevitabilă

Indiferent de guvernul care va prelua conducerea după alegeri, un lucru este clar: creșterea impozitelor și taxelor devine inevitabilă. Guvernul plănuiește un set de măsuri fiscale care vor lovi într-o societate deja tensionată economic. Se discută despre un plan cu Comisia Europeană, prin care să se asigure continuitatea fondurilor, dar care implică și sacrificii semnificative pentru cetățenii și întreprinderile românești.

Schimbările planificate

Printre măsurile planificate se numără:

• Majorarea impozitului pe dividende: Acest impozit va crește de la 3% în 2020 la 16%. Astfel, peste 600.000 de proprietari de microîntreprinderi vor resimți o presiune financiară crescută.

• Creșterea TVA: TVA-ul va fi majorat de la 19% la 21%, adâncind și mai mult povara asupra consumatorilor.

• Impozit pe profit crescut: Impozitul pe profit urmează să crească de la 16% la cel puțin 19%, cu posibilitatea de a ajunge chiar la 20%.

• Contribuții pentru sănătate pe dobânzi: Va fi impusă o taxă suplimentară de peste 20% pentru câștigurile din dobânzi, care va afecta economiile personale.

• Majorarea impozitului pe proprietăți: Cei care dețin mai multe locuințe vor plăti cu 50% mai mult pentru proprietățile suplimentare.

Aceste măsuri sunt percepute ca un veritabil „tsunami fiscal” ce amenință să submineze stabilitatea financiară a numeroaselor gospodării și întreprinderi.

Concluzie

România se află la o răscruce economică, iar deciziile guvernamentale din viitorul apropiat vor fi esențiale pentru viabilitatea economică a țării. Sustenabilitatea bugetului național este condusă nu doar de implementarea eficientă a măsurilor fiscale, ci și de capacitatea de a gestiona eficient relațiile cu instituțiile europene. Fără o abordare strategică și echilibrată, România riscă să destabilizeze nu doar bugetul pe 2025, ci întregul său parcurs economic în anii ce vor urma.