România își pierde poziția în clasamentul ecosistemelor startup: necesitatea unor reforme legislative pentru un mediu competitiv global
Sursa poza si informatii: Economica.net
România traversează o perioadă dificilă în ceea ce privește poziționarea sa în clasamentele globale ale ecosistemelor de startup-uri, scăzând în cote de-a lungul timpului și ajungând să ocupe un loc modest, cu un punctaj de 4.802. Spre deosebire de România, Estonia, liderul actual, a obținut un impresionant scor de 30.722, urmată de Australia cu 28.837 și China cu 26.942 de puncte. La coada clasamentului se află Uzbekistan, Oman și Somalia, cu scoruri semnificativ mai reduse.
În Europa de Est, România se menține pe locul 9, în timp ce alte țări din regiune o devansează. Cehia, Polonia, Rusia și alte state din zonă se poziționează mai bine, cu Ucraina manifestând o creștere notabilă de 26,22%, reușind să urce patru poziții de la ultimul clasament general.
Cu toate acestea, țara noastră încă păstrează o fundație solidă pentru dezvoltarea startup-urilor, oferind antreprenorilor acces la resurse umane talentate și competitive din punct de vedere financiar, în special în domeniul IT și externalizare. București, Cluj-Napoca, Timișoara și alte orașe rămân centre vibrante care alimentază sectorul startup din România și atrag interesul global, datorită specializării lor în diverse tehnologii.
La nivel local, Bucureștiul a cunoscut o scădere, pierzând șapte poziții și poziționându-se acum pe locul 116 în lume. Chiar și așa, își menține top 10 în Europa de Est pentru al cincilea an consecutiv. Cluj-Napoca, în schimb, revine în forță cu o creștere de 16% și avansează cinci locuri la nivel global.
Timișoara, Oradea, Iași și Brașov continuă să fie pe o traiectorie interesantă, cu contribuții semnificative în diverse domenii tehnologice. Oradea, de exemplu, se dovedește a fi un ecosistem antreprenorial în creștere, datorită inițiativelor inovatoare precum MakeITOradea.
Pentru a îmbunătăți ecosistemul de startup-uri, sunt necesare reforme legislative și eforturi mai structurate, cum ar fi îmbunătățirea educației antreprenoriale și accesul la resurse. Proiectele „România Educată” și alte inițiative publice, ca Start-Up Nation și Startup Plus, și-au adus deja contribuția valoroasă, dar finanțarea în faza incipientă rămâne o provocare majoră.
Cu toate acestea, România are potențialul de a face progrese importante datorită unor factori precum conectivitatea puternică la internet, o rețea extinsă de incubatoare și acceleratoare și o comunitate antreprenorială ambițioasă. Sunt în desfășurare colaborări precum ROStartup, care identifică provocările și oportunitățile din ecosistemul local de startup-uri, marcând un viitor promițător pentru România în arena globală a antreprenoriatului.