Roboții umanoizi, pariul de miliarde al marilor economii. Ce planuri au Europa, China, SUA și Japonia

Roboții umanoizi, pariul de miliarde al marilor economii. Ce planuri au Europa, China, SUA și Japonia

Sursa poza si informatii: Economica.net

Într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, roboții umanoizi, cu aspectul lor ce imită structura umană — având brațe, picioare și un cap — sunt în prim planul evoluției tehnologice. Acești roboți sunt capabili să execute sarcini într-un mediu uman fără modificări substanțiale, datorită simțurilor sofisticate similare celor umane, cum ar fi vederea și auzul. Proiecțiile arată o utilizare tot mai frecventă a acestor mașini în diverse industrii și servicii, datorită capacității lor de a suplini mâna de lucru, mai ales pe măsură ce economia globală se confruntă cu o criză de personal calificat și cu provocări demografice majore.

Cu toate aceste avantaje, umanoizii au și limitări importante. Problemele legate de durata de viață a bateriei, echilibrul și stabilitatea lor reprezintă obstacole esențiale ce trebuie depășite. De asemenea, un alt aspect important este anxietatea pe care prezența lor o poate induce în rândul oamenilor, având în vedere asemănarea lor accentuată cu ființele umane.

Abordări diferite la nivel mondial

Interesul pentru roboți umanoizi este stimulat de scenariile inspirate din science fiction, vizionându-i ca pe parteneri indispensabili în locuințe, afaceri și spații publice. Ideea centrală în dezvoltarea lor este de a extinde limitele roboticii, astfel încât să execute o varietate de sarcini, de la activități în logistică și sănătate până la ospitalitate și retail.

Europa: Concentrare pe responsabilitatea etică

În Europa, se pune un accent puternic pe implicațiile etice ale roboticii și inteligenței artificiale. Apropierea de ideea roboților colaborativi, care lucrează alături de oameni, este esențială. Companiile europene se axează pe siguranța și eficiența relațiilor dintre oameni și mașini, mai degrabă decât pe înlocuirea muncitorilor. Prin proiecte ce țin cont de impactul social, Europa este prudentă în adoptarea rapidă a acestor tehnologii.

Japonia: Roboți ca și companioni

Japonia, un lider în dezvoltarea umanoizilor, are o tradiție lungă în construirea acestor mașinării, cum a fost Asimo al Honda. În Japonia, roboții sunt percepuți mai mult ca parteneri sociali decât ca simple unelte de lucru. Acest aspect se reflectă în utilizarea lor în educație, comerț și în centrele de îngrijire a bătrânilor, într-o societate care îmbătrânește rapid.

Statele Unite: Accent pe productivitate

În Statele Unite, corporații ca NVIDIA, Amazon și Tesla sunt fruntașe în dezvoltarea inteligenței artificiale și robotice. Investițiile semnificative, atât militare cât și private, determină un avânt al start-up-urilor și o concentrare pe utilizarea roboților în sectorul logistic și de producție. Spre deosebire de Japonia, în SUA se prioritizează îmbunătățirea productivității, fără a neglija însă posibilitatea unei conviețuiri armonioase cu oamenii.

China: O strategie națională

China a integrate roboții umanoizi în strategia sa economică, vizând să devină lider global în această nișă tehnologică. Focalizarea majoră se îndreaptă spre sectorul serviciilor, în special cel al relațiilor cu clienții. De asemenea, China urmărește să stabilească un lanț de aprovizionare solid și scalabil pentru componentele esențiale umanoizilor, asigurându-și astfel o competitivitate puternică.

Cu progrese remarcabile în domeniu, humanoizii promit să revoluționeze diverse sectoare datorită abilităților lor adaptative și dexterității similare omului. Totuși, chiar dacă viitorul roboților umanizați este plin de potențial, integrarea lor pe scară largă în gospodării se crede a fi un proces mai de durată.

Takayuki Ito, președintele Federației Internaționale de Robotică, subliniază: „Roboții umanoizi se potrivesc de minune cu structura mediului uman, însă extinderea prezenței lor este o provocare și o oportunitate deopotrivă.” Încă rămâne de văzut când și cum vor deveni umanoizii parte integrantă a vieții noastre cotidiene, contribuind în mod decisiv la transformarea tehnologică a societății globale.


Alexandru Radu

Alexandru Radu are 30 de ani și este născut și crescut în Timișoara, în zona Fabric. Absolvent de Jurnalism la Universitatea de Vest, Alex îmbină în articolele sale rigurozitatea informației cu pasiunea pentru orașul său natal. Scrie clar, direct și întotdeauna cu un ochi atent la ceea ce contează pentru comunitate: inițiative locale, decizii administrative, viața culturală și socială din orașul de pe Bega. Îl vei găsi deseori în Piața Victoriei sau pe malul Begăi, surprinzând în notițe momentele mici care definesc spiritul Timișoarei. Pentru el, azi în Timișoara este mai mult decât știri — este cronica vie a unui oraș în continuă mișcare.

Știri Generale

Știri Generale
cât va costa taxa de drum pentru autoturisme de la 1 septembrie?
Cum arată anul agricol 2025. Fermierii au recoltat aproape toate cerealele și plantele uleioase cultivate. Date oficiale
Dan Tanasă să demisioneze, parlamentarii nu pot susține haosul și violența. politica trebuie să rezolve problemele, nu să creeze dușmani falși.
Dezbatere publică după anunțul reducerii subvenției pentru Colterm de către Primăria Timișoara
Directorul USR de la Salubrizare Timișoara câștigă 35.000 lei brut lunar. Beneficii suplimentare din Consiliul de Administrație SaluT. Află detalii!
Echipa UPT marchează prima comunicare cuantică din vestul României între UPT și Oncohelp prin rețeaua Timișoara QKD, pe 26 august 2025.
Guvernul pregătește noi impozite pentru mașini. Iată grila de calcul propusă
Incident dramatic la Timișoara: Agresiuni sexuale în tramvaie și pe stradă comise de un bărbat de 71 de ani, reținut de poliție
Mai Mulți Răniți, Unul Transportat de Urgență la Spital După Impactul Latent de pe Strada Miresei
Medicii specialişti ameninţă cu suspendarea acordării serviciilor gratuite pentru pacienţi
Politehnica Timișoara pierde calificarea în grupe după un duel dramatic cu Dinamo