Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 7,6% în primul semestru din 2025. Importurile au crescut cu 30%
Sursa poza si informatii: Economica.net
În primele șase luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere considerabilă a cantității de țiței produs. Astfel, producția de țiței a suferit o contracție de 7,6%, fapt ce a accentuat dependența țării de resurse externe. În schimb, importurile au crescut impresionant cu aproape 30%, ajungând la un volum total de 4,375 milioane tone echivalent petrol (tep), conform datelor furnizate de Agerpres.
Cauzele declinului producției interne
Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), această diminuare a producției se înscrie într-o tendință descendentă a câmpurilor petrolifere active, care va continua până în 2027. Scăderea anticipată se cifrează la o medie anuală de 2,5%, factorii principali fiind epuizarea zăcămintelor naturale și un nivel constant de tehnologii de extracție.
Pentru anul 2025, se preconizează o producție de 2,74 milioane tep, adică o scădere de 2,8% față de 2024. În 2026, producția ar putea să coboare la 2,68 milioane tep, iar în 2027 este așteptată să atingă 2,63 milioane tep, marcând o scădere de 1,9% față de anul anterior.
Creșterea importurilor de țiței
Pe fondul reducerii producției interne, România și-a intensificat importurile de țiței, ceea ce subliniază necesitatea de a compensa deficitul de pe plan intern. Prognoza CNSP indică o creștere constantă a importurilor, acestea fiind estimată să ajungă la 7,8 milioane tep până în 2027. În 2025, se așteaptă o majorare a importurilor cu 10,4%, la 7 milioane tep, urmată de creșteri succesive în 2026 și 2027.
Implicațiile asupra strategiei energetice
Aceste evoluții amintesc de necesitatea reevaluării strategiei energetice naționale. Creșterea importurilor implică riscuri financiare și de securitate energetică, mai ales în contextul volatilității pieței internaționale. Diversificarea surselor de energie și investițiile în noi tehnologii de extracție ar putea contribui la stabilizarea economiei energetice a României.
Autoritățile sunt chemate să gestioneze cu atenție balanța energetică, având în vedere trendurile de consum și nevoile economice ale țării. În paralel, este esențială adoptarea unor măsuri care să sprijine dezvoltarea capacităților locale de producție și să reducă dependența de importuri.
Concluzie
Sub presiunea scăderii producției interne și a creșterii importurilor, România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic. Este imperativ ca decidenții să își concentreze eforturile pe o strategie integrată și sustenabilă, care să asigure stabilitatea și securitatea energetică pe termen lung.