Sursa poza: Economica.net

În ultimii ani, România s-a confruntat cu provocări majore în sectorul gazelor naturale, cauzate de măsurile naționale de reglementare care au generat tensiuni la nivel european. În 2022, guvernul a decis să intervină pe piață prin limitarea prețului gazelor la 120 lei/MWh, o mișcare menită să protejeze consumatorii autohtoni de volatilitatea pieței globale a energiei.

Această plafonare a avut efecte inițiale spectaculoase asupra sectorului de extracție, cu venituri totale ajungând la 73 miliarde de lei și profituri de 18,8 miliarde de lei, atingând vârfuri istorice. Totuși, aceste cifre impresionante aveau să fie de scurtă durată. Începând cu 2023, o scădere semnificativă a lovit sectorul, majoritatea companiilor raportând venituri minime sau chiar inexistente, excepție făcând Petrom, care a reușit să mențină un nivel relativ stabil.

Mai grav, măsura plafonării nu a trecut neobservată la Bruxelles. Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României, acuzând țara de distorsionarea pieței energetice interne și de încălcarea normelor europene, mai exact Directiva 2009/73/CE care reglementează piața gazelor naturale. În esență, autoritățile de la Bruxelles susțin că politica de preț fix interferează cu mecanismul pieței interstatale, amenințând astfel integritatea pieței comune.

Măsura actuală, care va rămâne în vigoare până în martie 2026, prevede că producătorii locali sunt obligați să furnizeze gaze la acest preț stabilit către clienții casnici și către CET-uri (Centrale Electrice de Termoficare). Este important de menționat că această decizie este complementară unor măsuri similare aplicate prețurilor finale plătite de consumatori.

Conform unui aviz motivat transmis celor de la Bruxelles, România riscă să fie adusă în fața Curții Europene de Justiție dacă nu adoptă schimbări necesare. Acolo, amenzile ar putea fi substanțiale dacă se constată persistența încălcării legislației. Prin urmare, autoritățile române au la dispoziție o ultimă oportunitate de a aduce corecții adecvate și de a evita amplificarea conflictului juridic la nivel european.

Această dilemă nu este doar juridică, ci și economică, deoarece afectează perspectivele de dezvoltare în sectorul energiei pe termen lung. Soluțiile trebuie să fie bine gândite, având în vedere inclusiv sustenabilitatea și siguranța aprovizionării cu gaze naturale pentru consumatorii români.

În acest context complex, dialogul cu instituțiile europene și cu actorii cheie de pe piața internă devine esențial. Strategia României va trebui să asigure un echilibru între protecția consumatorilor și respectarea obligațiilor internaționale, într-un mod care să prevină deteriorarea mai departe a climatului economic și relațiilor cu restul Europei.

Pe măsură ce termenele limită se apropie, guvernul român discută intens despre eventualele ajustări legislative care ar putea corecta această situație delicată, protejând totodată interesele naționale pe piața gazelor. Un lucru este cert: odată cu intensificarea presiunilor, decidenții vor trebui să navigheze cu grijă între interesele interne și implicările europene, pentru a găsi cea mai bună soluție posibilă pentru toate părțile implicate.