Nicușor Dan despre istoria Bucureștiului: „O lungă luptă între infrastructură și panseluțe”

Președintele României, Nicușor Dan, a oferit o perspectivă incisivă asupra evoluției capitalei, caracterizând ultimele decenii ca fiind o „lungă luptă între infrastructură și panseluțe”. Acesta afirmă că Bucureștiul, deși un oraș esențial pentru țară, se confruntă cu un deficit major de infrastructură, iar resursele publice au fost adesea direcționate spre proiecte superficiale, care nu au adus adevărata dezvoltare a orașului.

„Infrastructură versus panseluțe”: o definiție a istoriei recente a Bucureștiului

În cadrul lansării candidaturii deputatului USR Cătălin Drulă pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan a explicat modul în care se pot defini anii de transformări și stagnări din București. „Lupta între corupție și anticorupție ar fi o definiție prea simplă și prea generală, valabilă pentru țară, dar pentru București e o luptă continuă între nevoia stringență de infrastructură și investiții superficiale, precum cele în panseluțe sau borduri”, a declarat președintele.

El a subliniat că tensiunile politice din ultimele două – trei decenii au risipit fonduri importante în proiecte aparent elegante, dar fără impact real pentru locuitorii capitalei. Această situație s-a reflectat negativ și în comparație cu alte orașe mari din România, care au reușit să-și dezvolte mult mai eficient infrastructura.

Referendumul pentru Capitală – un pas spre transparență și responsabilitate

Nicușor Dan a evocat și eforturile depuse pentru organizarea referendului local dedicat Bucureștiului, un proces dificil care a presupus multă muncă, contacte și insistență. „Anul trecut, în această perioadă, abia trecusem de doamna Greblă și, cu multă trudă, am reușit să organizăm referendumul pentru Capitală”, a amintit președintele.

Referendumul conținea trei întrebări majore, printre care una legată de responsabilitățile Primăriei Capitalei în lupta împotriva consumului de droguri, flagel care afectează grav multe familii bucureștene. Însă fondurile sunt fundamentale pentru orice acțiune, iar la prima întrebare a referendumului s-a cerut clarificarea modului în care se cheltuiesc banii publici. „Mulțumesc lui Cătălin Drulă pentru că a preluat întrebarea despre bugetul Primăriei și a transpus-o într-un proiect de lege pe care sper să îl aprobăm cât mai curând în Parlament”, a completat Nicușor Dan.

Probleme grave de infrastructură: RADET, ELCEN și transportul public

Președintele a criticat cu fermitate situația actuală din București, catalogând drept „absurd” faptul că, deși orașul contribuie substanțial la PIB-ul național, nu a reușit să unifice sisteme vitale precum RADET și ELCEN din cauza lipsei fondurilor. „Banii s-au dus pe panseluțe și borduri, nu pe înființarea unui sistem integrat care să asigure căldură și confort locuitorilor”, a spus el.

Mai mult, Nicușor Dan a evidențiat lipsa integrării metroului în rețeaua generală de transport public, o problemă care îngreunează mobilitatea și dezvoltarea urbană. El a explicat că eficiența proiectelor de infrastructură depinde și de colaborarea dintre primarul Capitalei și ministerele de resort, colaborare adesea perturbată de aspecte politice.

Urbanismul: locuitorul, în centrul dezvoltării orașului

Pe marginea întrebării legate de urbanism, inclusă în același referendum, președintele a atenționat asupra importanței dezvoltării urbane cu adevărat sustenabile și centrate pe nevoile cetățeanului. „Am avut un primar care a corectat anumite aspecte pe aproximativ 7% din teritoriul orașului, însă celelalte zone au fost dezvoltate după interese obscure, aproape că putem spune că mafia imobiliară a controlat extinderea orașului”, a afirmat Nicușor Dan.

El a insistat că solicitările și voința bucureștenilor exprimate în referendum trebuie transpuse în practică, iar managementul urban să respecte principiile științei urbanismului care, de peste 100 de ani, pune comunitatea și calitatea vieții în centru.

În concluzie, Nicușor Dan conturează o imagine sinceră și critică a Bucureștiului, în care lupta reală este pentru direcționarea rațională a resurselor spre soluții de infrastructură durabile, nu spre decorațiuni trecătoare. Deși orașul deține potențial și resurse, tensiunile politice și prioritățile greșite au împiedicat dezvoltarea armonioasă, iar următorii pași trebuie să vizeze corectarea acestei situații pentru binele tuturor cetățenilor capitalei.