Sursa poza si informatii: Economica.net

Într-un context în care necesitatea de a extinde capacitățile energetice este mai presantă ca oricând, România își propune să adauge 2.500 MW la capacitatea sa energetică până la sfârșitul anului. Acest obiectiv ambițios a fost anunțat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a subliniat importanța proiectelor de la Iernut și Mintia în atingerea acestui țel.

Anul trecut, România a înregistrat un progres semnificativ cu instalații noi de 1.250 MW, echivalent cu totalul ultimilor opt ani. Acest succes istoric seteză o bază solidă pentru planurile de expansiune din 2023. Ministrul Burduja a detaliat că centrala pe gaze de la Iernut urmează să fie complet funcțională în acest an. Partea inițială a centralei de la Mintia, cu o capacitate estimată între 500 și 1.000 MW, va contribui de asemenea la acest obiectiv.

Un alt pilon al strategiei energetice pentru 2023 este energia verde. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara își propune inițial să instaleze 900 MW în energie regenerabilă. Totuși, Burduja estimează că până la sfârșitul anului, România va depăși această țintă, ajungând la peste 1.000 MW din surse verzi. Privind în viitor, obiectivul pentru 2024 este stabilirea unei capacități de 1.300 MW.

În contextul unor mari investiții financiare, Burduja a reamintit că aproximativ 14 miliarde de euro au fost alocate pentru proiectele energetice în ultimii doi ani, evidențiind și suma de 1,8 miliarde de euro din Fondul de Modernizare dedicată îmbunătățirii rețelei de transport și distribuție. Totuși, este necesară o finanțare suplimentară pentru a dezvolta în mod adecvat infrastructura energetică, a menționat el.

Pe lângă eforturile interne, România are și priorități la nivel european. Conform lui Burduja, un aspect esențial este interconectarea energetică între statele membre UE, fără de care nu poate exista o piață energetică unificată. Lipsa interconexiunilor în centrul Europei este o problemă critică, în contextul în care energia ieftină, produsă predominant în vestul continentului, nu ajunge la consumatorii din est. Acest deficit provoacă diferențe notabile de preț, de multe ori energia având un cost dublu în estul Europei în comparație cu vestul.

Prin aceste strategii și obiective clar definite, România își propune să nu doar să-și extindă capacitățile energetice, ci și să devină un actor important pe scena energetică europeană, asigurând astfel o dezvoltare durabilă și stabilitate economică pe termen lung.