Firmele și muncitorii străini retrag miliarde din România, deficitul contului curent depășește 7,6 miliarde euro în trei luni.
Sursa poza: Economica.net
În primele trei luni ale acestui an, deficitul contului curent al balanței de plăți s-a ridicat la peste 7,6 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naționale a României. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent, când în același interval deficitul era de doar 4,2 miliarde de euro, și față de sfârșitul lunii februarie 2025, când a fost de 4,8 miliarde de euro. Creșterea rapidă de 3 miliarde de euro într-o lună a fost în mare parte determinată de importurile masive de bunuri, inclusiv produse alimentare.
Această categorie a generat un deficit de 8,3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. În acest context, importurile au atins suma de 30 de miliarde de euro, cu 3 miliarde mai mare decât în anul anterior, în timp ce exporturile s-au ridicat la 22 de miliarde de euro, marcând o creștere modestă de sub 500 de milioane de euro.
Deși ramurile serviciilor reușesc să mențină un excedent, creșterea este din ce în ce mai mică de la lună la lună. Plusul în comparație cu primul trimestru din 2024 a scăzut cu jumătate de miliard de euro, situându-se sub pragul de 2,4 miliarde de euro, deși a fost înregistrată o creștere de aproximativ 600 de milioane de euro față de primele două luni ale acestui an.
O situație rar întâlnită este aceea că din România au ieșit mai mulți bani prin transferuri decât au intrat, multinaționalele preferând să retragă bani prin credite. În prezent, doar transporturile și domeniul IT&C aduc un plus considerabil de valută. Detaliile analizei contului curent arată că aceste două sectoare mențin o oarecare performanță pozitivă. Cu toate acestea, în transporturi, condițiile s-au deteriorat, excedentul în acest sector fiind înjumătățit față de perioada similară din 2024.
Spre deosebire de transporturi, IT&C rămâne un pilon de stabilitate, cu un excedent care se menține constant la aproximativ 1,5 miliarde de euro, similar anului anterior. În contrast, la finalul lunii martie 2025, veniturile secundare au prezentat un deficit de 138 de milioane de euro, în vreme ce anul 2024 înregistra un plus de peste 900 de milioane de euro. Un factor major al acestui declin îl constituie scăderea transferurilor din partea românilor care muncesc în străinătate.
Pe de altă parte, companiile internaționale din România, care reprezintă o parte semnificativă din PIB-ul țării, au început să manifeste o tendință de retragere a banilor. Creditele intragrup au ajuns la un minus de 1,3 miliarde de euro, o creștere abruptă față de începutul anului. Doar în luna martie, companiile străine au retras prin aceste credite o sumă record de 1,1 miliarde de euro.
Această situație nu include încă impactul post-alegeri prezidențiale, când incertitudinile politice și economice au dus la noi retrageri semnificative de valută. Astfel, se așteaptă ca balanța pe primele cinci luni ale anului să arate un tablou și mai pesimist.
Pe lângă creditele intragrup, participațiile la capital, o altă componentă a investițiilor străine directe, nu au reușit să compenseze ieșirile, crescând doar marginal. Acest fenomen poate fi atribuit instabilității politice și unui deficit bugetar considerabil, ceea ce duce la posibile majorări fiscale. Conform BNR, investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 1.672 de milioane de euro, o scădere față de aceleași luni din anul precedent.