Sursa poza si informatii: Economica.net

În contextul negocierilor internaționale actuale, tariful reciproc de 10% a devenit un punct fierbinte în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. În timp ce Bruxelles-ul continuă să pledeze pentru reducerea acestora, poziția fermă a administrației Trump susține menținerea unui prag minim de 10%, o măsură care a început să aducă venituri substanțiale la bugetul federal american.

Un oficial din cadrul UE, sub protecția anonimatului, a menționat că situația actuală este destul de rigidă, accentuând că în ciuda eforturilor continue de negociere, SUA este acum într-o poziție financiară favorabilă datorită tarifelor. De la începutul anului, tarifele impuse de Trump au urcat peste așteptările europene: 50% la oțel și aluminiu și 25% la autovehicule, cu potențiale majorări pentru alte categorii precum produsele farmaceutice și electronicele.

În absența unui acord care să tempereze escaladarea, de la mijlocul lunii iulie, tarifele reciproce ar putea crește semnificativ, punând și mai multă presiune pe industriile de pe ambele părți ale Atlanticului. Industria auto europeană resimte deja efectele: giganți precum Mercedes, Stellantis și Volvo și-au ajustat drastic proiecțiile financiare, în lipsa unei stabilități comerciale viitoare.

În mod paradoxal, o parte dintre actorii economici sunt deschiși unui compromis, argumentând că un tarif stabil de 10% este preferabil unui climat nesigur. Reprezentanți ai sectorului producției de băuturi alcoolice și-au exprimat dorința pentru un acord clar, considerând că tariful acesta, dacă este aplicat în mod egal, este suportabil și nu ar dăuna sever afacerilor. Rob van Gils, directorul executiv al Hammerer Aluminium Industries, subliniază că un astfel de tarif, gestionabil bilateral, nu va distruge afacerile existente.

Chiar dacă oficial, Comisia Europeană se opune unui tarif de bază format din două cifre, unii dintre experții din industrie consideră că acceptarea unui astfel de prag ar putea reprezenta un avantaj strategic în alte zone de negociere, cum ar fi produsele farmaceutice sau domeniul sustenabilității. Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că UE se confruntă cu un excedent comercial substantial față de SUA, în contrast cu un acord recent semnat de Marea Britanie, care menține tarifele la nivelul de 10%.

Pe de altă parte, președintele Trump susține că Uniunea Europeană nu propune un acord echitabil și dorește includerea unor teme controversate în discuțiile bilaterale. Aceste subiecte includ taxele pe serviciile digitale, standardele alimentare și vânzările de gaze naturale lichefiate, toate reprezentând puncte sensibile care ar putea fi folosite ca monedă de schimb în târgurile diplomatice viitoare.

Astfel, dacă tariful inițial de 10% va rămâne punctul de plecare al negocierilor, rămâne de văzut cum aceste evoluții vor influența relațiile comerciale internaționale pe termen lung. În fața unei piețe globale volatile, Europa și SUA trebuie să găsească un echilibru benefic pentru ambele continente, având în vedere natura complexă și interconectată a economiilor lor.