Deputații Adunării Naționale au respins taxa pe averile celor mai bogați francezi, propusă de socialiști în sprijinul guvernului Lecornu

Parlamentarii francezi se confruntă cu dificultăți majore în încercarea de a găsi un consens privind introducerea unei noi taxe pe averile celor mai înstăriți cetățeni. Această problemă delicată amplifică tensiunile într-un climat politic puternic fragmentat, marcat de absența unei majorități clare în Adunarea Națională, după dizolvarea legislativului în iunie 2024, decizie adoptată de președintele Emmanuel Macron.

Taxa Zucman – o poveste de încercări și respingeri

În centrul disputelor se află așa-numita „taxă Zucman”, denumită astfel după economistul Gabriel Zucman. Propunerea intenționa să instituie un impozit minim de 2% asupra activelor individuale care depășesc 100 de milioane de euro. Taxa a fost susținută cu precădere de stânga, fiind percepută ca un instrument de justiție fiscală, însă a fost respinsă cu 228 de voturi împotrivă față de 172 favorabile.

Economie politică și controverse au însoțit propunerea – în timp ce susținătorii săi consideră că aceasta combate inegalitățile, figura lui Gabriel Zucman a fost contestată vehement de liderii de dreapta și liberali, care îl privesc ca pe un adversar al mediului de afaceri și corporațiilor. Critici dure au venit inclusiv din partea conducătorului LVMH, cel mai mare grup mondial de bunuri de lux, care a catalogat economistul drept un „pseudo-academician”.

Un alt vot similar a respins și o versiune de compromis a taxe Zucman, propusă tot de socialiști. Deputatul socialist Boris Vallaud a criticat ferm poziția adversarilor, afirmând că „intransigența îi conduce pe o cale greșită”. În același timp, liderul parlamentar al socialiștilor a solicitat reintroducerea impozitului pe avere (ISF), abolit în 2017.

Reacții opuse: dreapta sărbătorește, stânga denunță

Dreapta parlamentară a salutat votul împotriva noii taxe, temându-se că o astfel de măsură ar putea afecta negativ economia și ar pune în pericol locurile de muncă. Laurent Wauquiez, liderul grupului Les Républicains (LR), a subliniat că se opun „creșterilor de impozite care ar slăbi activitatea economică și ar genera pierderi de locuri de muncă”.

De partea cealaltă, premierul Sébastien Lecornu a respins ideea existenței unei „taxe miraculoase care să refacă echitatea fiscală”, subliniind necesitatea dialogului între partidele politice. El a îndemnat miniștrii să efectueze consultări cu reprezentanții tuturor grupurilor din Adunare pentru a căuta un compromis în vederea adoptării unui buget pentru anul 2026.

Guvern minoritar, presiuni și provocări

Actualul guvern format de Lecornu este al patrulea în mai puțin de un an și jumătate și al șaselea din timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Macron, început în mai 2022. Promisiunile lansate au fost în sensul lăsării deciziei finale Parlamentului, însă menținerea stabilității politice este dificilă, în contextul unei majorități fragmentate și al tensiunilor interne dintre tabăra prezidențială, stânga divizată și extrema dreaptă care pledează pentru o alianță a dreptei.

Situația financiară precară a Franței, a doua economie a Uniunii Europene cu o datorie care a ajuns la 115% din PIB, agravează presiunile asupra actorilor politici. Deși premierul susține necesitatea unor măsuri economice stricte, el este nevoit să facă concesii pentru a evita prăbușirea guvernului sau incapacitatea de a aproba un buget în termen.

Concesii și strategii pentru evitarea crizei politice

Pentru a calma spiritele în rândul socialiștilor, Lecornu a acceptat suspendarea reformei pensiilor, adoptată cu mare luptă în 2023, o decizie aprobată recent de o comisie parlamentară. În fața criticilor din partea stângii, premierul a anunțat și posibilitatea renunțării la înghețarea pensiilor și a alocațiilor sociale - două dintre cele mai controversate măsuri ale acestui ciclu bugetar, aprobată de Comisia pentru Afaceri Sociale.

Guvernul mizează pe economie în valoare de până la 3,6 miliarde de euro prin aceste măsuri, care ar putea fi parțial compensate printr-o majorare a Contribuției Sociale Generale (CSG) aplicată averilor mari.

Obiectivul lui Sébastien Lecornu este să evite o moțiune de cenzură lansată de Partidul Socialist, care continuă să-și mențină poziția fermă și îi recomandă să caute „un compromis real sau să organizeze alegeri anticipate”. Liderul socialist Olivier Faure a afirmat fără echivoc la acest moment că „nu există o perspectivă realistă pentru adoptarea bugetului”.

Proceduri de urgență în caz de blocaj

Dacă Parlamentul nu aproba bugetul în termenul stabilit, guvernul are posibilitatea să-l impună prin decret. De asemenea, poate fi promulgată o lege specială care să asigure continuarea colectării actualelor taxe și să blocheze cheltuielile publice până la adoptarea unui buget definitiv, evitând astfel un blocaj administrativ în anul fiscal viitor.

---

Sursa fotografie: Flickr