Cel mai bogat african lovește în afacerile firmelor românești de pe piața carburanților din Ucraina
Sursa poza si informatii: Economica.net
Revoluția pe piața carburanților: Impactul rafinăriei Dangote asupra exporturilor românești
În septembrie 2024, un eveniment remarcabil a zguduit industria petrolieră: inaugurarea rafinăriei Dangote din Nigeria, deținută de miliardarul Aliko Dangote, cel mai bogat african. Această rafinărie, impresionantă prin capacitatea sa anuală de 33 de milioane de tone de țiței, marchează o schimbare semnificativă în peisajul petrolier african și, implicit, în fluxurile comerciale globale.
Anterior, deși Nigeria era un gigant în producția de petrol brut, depindea aproape în totalitate de importuri pentru a-și satisface cererea internă de benzină – necesar acoperit în mare parte de țările europene. Aproximativ 8 milioane de tone de benzină pe an ajungeau aici din Europa, Nigeria fiind a doua piață ca mărime pentru exporturile europene, după Statele Unite.
Însă, odată cu debutul producției rafinăriei Dangote, peisajul s-a transformat. Noua capacitate de producție permite acum generarea a aproximativ 1-1,1 milioane de tone de benzină lunar, reducând semnificativ dependența Nigeriei de importuri. Această schimbare dramatică a dus la scăderea importurilor europene de benzină ale Nigeriei la doar 1,12 milioane de tone în ultimul trimestru al anului 2024.
Această reducere în cererea nigeriană a creat un surplus pe piața europeană, reducând astfel marjele de profit pentru rafinăriile de pe continentul nostru. Producătorii europeni, deja afectați de tranziția către vehicule electrice, trebuie să navigheze acum într-un context de piață și mai competitiv.
Efectele acestei schimbări se resimt și asupra afacerilor românești care exportă benzină în Ucraina, o țară ce își asigură în totalitate aprovizionarea din importuri europene. România, care a exportat 1,7 milioane de tone de benzină în anul precedent, se confruntă cu provocări de preț pe piața ucraineană. Aproximativ 45% din benzina destinată exporturilor românești merge către rețele precum OMV, Petrom și Rompetrol în țările învecinate, în timp ce 25% este direcționată către Ucraina.
Conform presei ucrainene, aceste livrări se desfășoară în principal prin OMV Petrom, cu Rompetrol operând mult prin intermediul traderilor moldoveni. Anul anterior, importul de benzină românească în Ucraina s-a ridicat la 35% din totalul importurilor sale de carburant. Totuși, competiția acerbă și cotațiile în scădere ale benzinei din alte părți ale Europei au început să schimbe dinamica pieței.
Diferențele de preț dintre benzina produsă în nordul Europei și cea din zona Mediteranei, în care este inclusă și România, s-au restrâns considerabil din septembrie 2023. Producătorii lituanieni și germani, confruntați cu surplusuri, au redus primele de preț, făcând carburantul lor mai competitiv decât cel românesc. Acest fenomen a condus la situația în care, la începutul anului 2024, benzina lituaniană sau germană a ajuns să fie cu 34–46 dolari mai ieftină pe metru cub la granița cu Ucraina, comparativ cu cea românească, chiar și când OMV Petrom a redus marjele cu 40–50 dolari/metru cub.
În prezent, OMV Petrom rămâne un jucător semnificativ, fiind al doilea mare furnizor de benzină pentru Ucraina, după PKN Orlen din Polonia. Conform grupului Consulting A-95, OMV Petrom asigură aproape un sfert din volumele importate de Ucraina.
Această nouă realitate impune companiilor românești o reevaluare a strategiilor de piață și o adaptare la un mediu unde prețul și eficiența logistică devin factori-cheie în menținerea competitivității.