Sursa poza: Economica.net

Un moment crucual pentru sectorul de asigurări din România ar putea aduce schimbări majore, în urma unei decizii definitive a Tribunalului București. Un caz unic face ca rolurile brokerilor de asigurare să fie reconsiderate, obligându-i să plătească daunele ce ar fi trebuit acoperite de asigurători. Această hotărâre, care rescrie paradigma actuală, a fost inițial dată de o judecătoare din Sectorul 4 și apoi susținută de instanța superioară.

Impactul și implicațiile acestei decizii

Decizia hotărâtă a stârnit discuții aprinse în sectorul asigurărilor. Brokerul în cauză a fost obligat să acopere o sumă destinată unui asigurat, sumă care, în mod tradițional, ar fi trebuit să vină direct de la asigurator. Avocatul Liviu Chiric, expert reputat în domeniu, a descris această situație ca o abatere semnificativă de la normele stabilite, subliniind că instanțele par să fi ignorat deliberat sau să fi interpretat neobișnuit atât termenii poliței, cât și dispozițiile legale existente.

În mod tradițional, legislația din România, incluzând Codul Civil, Legea nr. 236/2018 și Norma A.S.F. nr. 22/2021, stabilește roluri clar separate între asigurători și brokeri. Asigurătorii sunt cei care își asumă riscurile în schimbul unei prime de asigurare, fiind responsabili contractual pentru despăgubiri. Brokerii, pe de altă parte, acționează ca intermediari cheie, oferind consultanță și facilitând relația dintre client și asigurător.

Argumentele împotriva reconfigurării responsabilităților

Avocatul Chiric a evidențiat mai multe motive pentru care această decizie poate avea efecte dezastruoase asupra industriei:

1. Distorisiunea rolurilor: Transferul responsabilității pentru despăgubiri către brokeri ar desființa diferența structurală dintre intermediere și asigurare. Brokerii ar fi transformați în garanți ai asigurătorilor, un rol pentru care nu sunt pregătiți sau autorizați.

2. Creșterea litigiilor: Clienții nemulțumiți de eventualele refuzuri de plată ar putea începe să vizeze brokerii în locul asigurătorilor, rezultând într-un val de procese împotriva acestora.

3. Presiuni financiare asupra brokerilor: Costurile de asigurare a riscurilor s-ar putea mări considerabil, punând presiune pe brokeri, iar cei mici și mijlocii ar putea ieși complet din piață.

4. Instabilitatea legală: Încălcarea unor reglementări clare deschide calea unui climat de incertitudine juridică care poate inhiba dezvoltarea pieței și încrederea actorilor implicați.

5. Impactul consumatorilor pe termen lung: Ironia este că deși o decizie spontană ar părea favorabilă consumatorului, pe termen lung, aceasta va duce la majorarea costurilor și la reducerea ofertei.

6. Confruntare cu normele europene: Se deviază semnificativ de la directivele europene care impun separarea clară a responsabilităților între actorii pieței de asigurări.

Necesitatea unei reacții rapide

Pentru ca piața să evite un colaps sistemic, este crucial ca această decizie să fie revizuită. Se impune o clarificare urgentă din partea instanței supreme sau o revedere legislativă care să reafirme cadrul legal existent. Riscul generării unor consecințe negative de durată este prea mare pentru a fi ignorat. În lipsa unor măsuri corective rapide, instabilitatea și incertitudinea se pot răspândi, cu efecte devastatoare asupra întregii industrii de asigurări din România.

Această situație datorită caracterului său inovator, dar și controversat, atrage atenția asupra modului în care se vor reevalua și reglementa pe viitor relațiile contractuale în brokerajul de asigurări. Eliberarea de această amenințare nu doar că va clarifica operațiunile zilnice ale brokerilor, dar va proteja și consumatorul final de consecințe financiare neașteptate.