Sursa poza si informatii: Economica.net

Vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a răspuns unui articol publicat de Reuters, care relata că România și-ar fi mărit cu 57% importurile de energie din Federația Rusă. Ministrul a adresat aceste informații ca fiind eronate și a solicitat drept la replică și revizuirea știrii. Ivan a reiterat că din 5 decembrie 2022, România nu a mai achiziționat țiței din Rusia, iar începând cu 5 februarie 2023, nu a mai importat produse petroliere. Potrivit ministrului, această politică va continua, aliniindu-se strict sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană.

Ministrul a subliniat că orice încălcare a regulilor europene este un act criminal, pedepsit cu închisoare de până la cinci ani, și în situații grave, chiar până la 12 ani. Acesta a adăugat că România rămâne fermă în a respecta obligațiile UE și în asigurarea securității energetice naționale. Ivan a insistat că autoritățile trebuie informate imediat despre orice suspiciuni privind operatorii economici care ar încălca regimul sancțiunilor UE. În calitatea sa de ministru al Energiei, a promis să trimită instant în justiție orice încălcare a legislației legată de importurile din Rusia.

Relatările Reuters au evidențiat că, deși multe țări europene își sprijină ferm politica împotriva agresiunilor Moscovei, unele și-au intensificat importurile de energie rusească, contribuind astfel economic la acest regim. Datele sugerează că din cele 27 de țări UE, șapte și-au majorat importurile comparativ cu anul precedent. Dintre acestea, Franța a înregistrat o creștere de 40%, ajungând la 2,2 miliarde de euro, iar Țările de Jos cu 72%, totalizând 498 milioane de euro.

Franța, ca răspuns, a declarat că venitul din importurile rusești reflectă și livrările către alte state, cu date care indică reexporturi către Germania. Între timp, Olanda a menționat că deși suportă eliminarea treptată a energiei rusești, nu poate ancora legalitatea până la o decizie legislativă a UE. Uniunea Europeană a anunțat planuri de extindere a interdicției asupra GNL până în 2027. Totuși, gazele lichefiate ruse reprezintă în prezent o parte semnificativă a comerțului energetic rus cu Europa.

Ungaria și Slovacia, state cu legături apropiate de Kremlin, își mențin importurile masive din Rusia, contorizând împreună cinci miliarde de euro. Aceste state beneficiază de o excepție de la viitoarele restricții UE asupra GNL, deoarece, sprijinul unanim al statelor membre este necesar pentru implementarea completă a acestor sancțiuni.

În context, Ungaria și-a crescut importurile cu 11% în acest an, alături de alte națiuni ca Belgia, Croația (55%), România și Portugalia (167%), care, potrivit Reuters, au arătat creșteri similare, deși guvernele lor continuă să-și exprime susținerea față de Ucraina în fața agresiunilor Rusiei.

Bogdan Ivan a subliniat fermitatea României de a nu face compromisuri, reiterând că orice operator care încalcă regimul sancțiunilor va fi tras la răspundere. Acțiunile României se încadrează în eforturile mai largi ale UE de a reduse dependența energetică de la Moscova.