Sursa poza: Economica.net

Anunțul reformei fiscale: Schimbări majore în economie și impactul asupra României

Odată cu schimbarea scenei politice, România se pregătește să implementeze o reformă fiscală crucială, menită să stabilizeze economia națională. Viitorul Guvern va avea de gestionat o situație complexă, în contextul unui deficit bugetar alarmant, aflat în prezent la 9,3%. Conform declarațiilor lui Nicușor Dan, primul obiectiv al noului executiv va viza aducerea deficitului la 7%, conform acordului cu Comisia Europeană.

Provocarea unei evaluări critice

Un moment esențial va fi ziua de 4 iunie, când Comisia Europeană va efectua evaluarea anuală. Aceasta va fi o ocazie decisivă pentru România, în situația în care riscurile suspendării fondurilor europene sunt ridicate din cauza deficitului. Cu toate acestea, există o mobilizare intensă pentru a evită sancțiuni, atât socialiștii europeni, cât și popularii europeni făcând lobby pentru România. Se anticipează totuși că măsuri fiscale dure vor fi obligatorii.

Prelungirea PNRR și direcționarea fondurilor

România caută să extindă Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu un an și jumătate, direcționându-se atenția către proiectele deja avansate, care au ajuns între 20% și 50% finalizare. De asemenea, începând cu anul 2026, fondurile europene pentru coeziune se vor concentra pe arii precum armamentul, locuințele sociale, decarbonizarea și resursele de apă.

Prioritățile Guvernului viitor

Partea liberală a conducerii are în plan reforme importante, cum ar fi reorganizarea administrativ-teritorială și implementarea rezultatului referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. De asemenea, se dorește revenirea la sistemul de alegeri primare în două tururi.

Decizii fiscale și economice în discuție

O potențială majorare a taxelor și impozitelor rămâne pe masa Guvernului, iar deși creșterea TVA era considerată certă înainte de alegeri, Nicușor Dan a exclus această posibilitate în mandatul său. Totuși, se ia în calcul o modificare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, precum și introducerea unei contribuții de sănătate pe câștigurile din dobânzi, alături de majorarea taxelor pe proprietăți.

Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra economiei României, iar Guvernul va trebui să navigheze cu prudență prin aceste provocări economice pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen lung.